Rolul perturbator/ (in)formativ al NTCI

Extraordinara dezvoltare cunoscută de tehnologiile informării şi comunicării a schimbat aproape radical societatea în care trăim şi, implicit, mediul în care îşi desfăşoară activitatea structurile infodocumentare. Mediul electronic are consecinţe şi asupra rolului profesioniştilor din domeniul informãrii, dar şi asupra pregătirii pe care aceştia trebuie să o aibă. Ei trebuie să ţină pasul cu mediul informaţional aflat într-o continuă şi rapidă schimbare, să facă faţă nevoilor privind educaţia continuă.
În procesul de formare a competenţelor de informare în societate, bibliotecile au potenţialul pentru a deveni instituţii de importanţă fundamentală; ele trebuie să ofere cursuri privind căutarea informaţiei atât în formă tipărită, cât şi în formă digitalã. Bibliotecile pot juca diverse roluri în educaţia pentru cultura informaţiei. Dintre acestea, foarte importantă se dovedeşte contribuţia pe care bibliotecile o pot avea în dezvoltarea de instrumente de învăţare şi de acces la informaţie. Bibliotecile pot, de asemenea, să ofere sprijin pentru utilizarea resurselor de informare din reţea şi pentru crearea unor oportunităţi privind activităţile de învăţare în cooperare.
Profesioniştii informării şi-au însuşit deja abilităţi şi deprinderi informaţionale, cunosc principalele instrumente de informare, pe format tipărit sau elecronic, ştiu cum să folosească la maximum bazele de date ştiinţifice on-line, oferta bogată a internetului şi a mediilor multimedia.

Noile Tehnologii de Comunicare şi Informare(NTCI), în care internetul devine un punct de referinţă, sunt prezente în toate domeniile de activitate ale omului contemporan: petrecerea timpului liber, cercetarea ştiinţifică, etc. Generalizarea schimburilor electronice de informaţii şi documente, caracterul universal al acestei noi comunicări globale, planetare, rapiditatea şi caracterul spectaculos al mutaţiilor produse de această "evoluţie" este un moment cheie în istoria umanităţii.Această societate a informaţiei, despre care se mai spune că este societatea cunoaşterii şi a inteligenţei, se dezvoltă pe baza unei noi culturi a informaţiei. Schimburile de date şi comunicarea electronică generalizată între oameni şi grupuri, constituie un factor de dezvoltare individuală şi colectivă.

Acum 2 săptămâni doamna profesor Elena Mănucă ne-a prezentat nişte oferte curriculare-evenimente culturale. După mai multe alegeri şi renunţări/răzgândiri mi-am propus să mă duc cu încă vreo 9 colegi la spectacolul Harap-Alb ce avea să fie jucat pe data de 23 aprilie la Sala Studio a Teatrului Naţional, regizat de Dana şi Emil Coşeru. Înainte de a vedea spectacolul aveam deja o imagine despre cum se va desfăşura fiindcă citisem şi studiasem textul la şcoală. Mă aşteptam la mici schimbări, însă ceea ce ni s-a dat să vedem a fost peste aşteptările noastre, Harap-Alb în variantă modernă. Cei 13 studenţi, novici în actorie, dintre care 4 băieţi şi 9 fete au plimbat ochii publicului în toate colţurile sălii. Dinamici, frumoşi, plini de viaţă, şi-a intrat fiecare foarte bine în rol, piesa înregistrând un mare succes. Interesant a fost deasemenea fondul muzical, melodiile special alese pentru unele secvenţe, una care mi-a rămas încă vie în minte este cea a lui Snaps- I've got the power, pusă în momentul în care spânul a devenit stăpân, iar fiul de împărat, slugă, cerându-i toate bunurile care le avea la el: medalionul de la gât, banii, cureaua (care o săruta cu pasiune şi o arăta publicului, aşa cum fac boxeurii la câştigarea unei centuri), inclusiv telefonul mobil.
Sala a fost simplu pregătită, însă foarte bine gândit ,decorul a fost făcut de însuşi cele 13 personaje: pomii+ pomul cu mere de aur (formaţi din câte trei persoane cu mâinile sus ridicate şi îndreptate în toate direcţiile), fântâna ( formată din 5-6 persoane care se ţineau de după braţ, ca într-o horă), etc. Mai târziu prezenţa celor 5 personaje hilare a stârnit râsul în întreaga sală. Fiecare avea la el diferite simboluri care îi reprezentau numele: Gerilă(fular, fes), Flămânzilă(purta în cap o plasă de care erau agăţaţi covrigi), Setilă(avea la gât o sticluţă iar la şold o pâlnie), Ochilă(binenţeles cu cel de-al treilea ochi prins pe frunte) şi Păsări-Lăţi-Lungilă(personaj=fată, destul de înaltă, poate chiar voinică, cu fel de fel de pene şi puişori de pluş agăţaţi de haine).
Ar mai fi multe de spus , a fost într-adevăr o nouă experienţă, am rămas plăcut surprinsă de spectacol. Păcat că nu au mers şi ceilalţi colegi, cu siguranţă ar fi fost şi ei la fel de încântaţi.